Reabilitarea cardiacă reprezintă un program complex de exerciţii, un nou mod de viaţă, sprijin emoţional pentru persoanele care au suferit un atac de cord, o operaţie bypass sau care suferă de orice altă boală cardiacă. Programele sunt vizate de către personal medical specializat şi adaptate fiecărui individ în parte.

Reabilitarea cardiacă ajută la îmbunătăţirea modului de viaţă, la o stare de sănătate mult mai bună:- pierderea în greutate  - diminuarea crizelor cardiace (depresii  ) - diminuarea stresului emoţional şi anxietăţii  - câştigarea încrederii de sine şi a optimismului.

Persoanele implicate în aceste programe de recuperare prezintă reducerea riscului de moarte prin infarct miocardic și pot fi benefice şi pentru persoanele care suferă de boală coronariană sau insuficienţă cardiacă. Programul de reabilitare cardiacă include, în primul rând, o evaluare generală a stării de sănătate urmată de un program de  exerciţii fizice sub supravegherea fiziokinetoterapeutului. Se învaţă despre modalităţile de reducere a factorilor de risc, controlarea stresului, dietă sănătoasă.

- la care starea sănătăţii se dovedeşte a fi stabilă după un infarct miocardic sau după o intervenţie pe cord, inclusiv transplant cardiac

- bolnavii de insuficienţă cardiacă. Exerciţiile efectuate în timpul programului de reabilitare cardiacă pot să nu îmbunătăţească pulsul inimii, dar pot întări, fortifia celelalte grupe de muşchi, făcând mai uşoară desfăşurarea activităţilor zilnice şi îmbunătăţind calitatea vieţii

- persoanele cu o afecţiune cardiacă sau cu o cateterizare cardiacă în antecedente.

- persoanele cu angină pectorală (dureri retrosternale). Reabilitarea cardiacă ajută la prevenirea altor suferinţe cardiace şi învaţă bolnavul modalităţi de ameliorare a simptomatologiei

- în cazul persoanelor cu stimulatoare cardiace (peace-maker) care menţin ritmul cardiac regulat. Se învaţă modalităţi sigure de efectuare a exerciţiilor fizice.

Reabilitarea cardiacă ajută la îmbunătăţirea modului de viaţă, la o stare de sănătate mult mai bună:

- pierderea în greutate

- diminuarea crizelor cardiace (depresii)

- diminuare stresului emoţional şi anxietăţii

- câştigarea încrederii de sine şi a optimismului

Persoanele implicate în aceste programe de recuperare prezintă reducerea riscului de moarte prin infarct miocardic şi pot fi benefice şi pentru persoanele care suferă de boală coronariană sau insuficienţă cardiacă.

Un program de reabilitare cardiacă include, în primul rând, o evaluare generală a stării de sănătate urmată de un program de exerciţii fizice sub supraveghere. Înaintea prescrierii exerciţiului fizic, pacienţii cardiovasculari sunt evaluaţi în vederea stratificării riscului (risc scăzut, moderat sau crescut). Evaluarea constă în evaluare clinică (consult la cardiolog), biochimică (glicemie, colesterol total, HDL - colesterol, trigliceride, glicemie, uree, creatinina, probe hepatice), evaluarea capacităţii de efort (testare la ciclorgometru, covor de mers), evaluarea performanţei cardiace (ecocardiografie, coronarografie, uneori alte teste).

Este nevoie de multe ori de sfatul nutriţionistului, psihologului, psihoterapeutului şi fizioterapeutului care, împreună cu medicul cardiolog şi medicul de familie, reprezintă echipa de recuperare.

Pot participa la un astfel de program toţi cei care suferit un infarct miocardic, au dureri în piept (angina), suferă de mult timp de insuficienţă cardiacă, boală coronariană sau prezintă un risc major pentru o astfel de boală sau au suferit un bypass coronarian.

Programul de reabilitare se poate începe încă din timpul internării, după administrarea tratamentului corespunzător, imediat după externare sau în orice alt moment.

Exerciţiile fizice nu sunt sigure pentru anumite categorii de persoane care suferă de:

- angină pectorală instabilă

- hipertensiune arterială necontrolabilă

- insuficienţă cardiacă care nu poate fi controlată medicamentos

- diabet zaharat decompensat

- o suferinţă recentă care a prezentat febra ca simptom

- probleme în timpul programului de reabilitare cardiacă, cum ar fi angina.

Chiar dacă unele persoane nu pot face exerciţii fizice, pot beneficia de pe urma altor părţi ale programului de reabilitare cardiacă, cum ar fi abandonarea fumatului sau reducerea stresului sau o dietă sănătoasă.

- reducerea riscului pentru afecţiuni cardiace severe şi pentru moartea prin infarct miocardic, în cazul celor care urmează un program ce include exerciţii fizice

- diminuarea severităţii anginei pectorale şi scăderea necesarului de medicamente pentru a o controla

- reducerea necesarului de spitalizare pentru afecţiuni cardiace

- scăderea tensiunii arteriale

- ameliorarea dispneei şi a oboselii în cazul persoanelor cu insuficienţă cardiacă

- abilitatea de a executa exerciţii fizice pentru o durată mai mare de timp

- reducerea nivelurilor serice de colesterol şi trigliceride

- scăderea stresului emoţional, depresiei şi anxietăţii.

Programul de reabilitare cardiacă îmbunătăţeşte simţitor calitatea vieţii prin îmbunătăţirea stării de sănătate generală, scăderea în greuate, dacă este necesară, ameliorarea depresiei, a stresului şi anxietăţii şi creşterea respectului pentru sine.

În timp ce exerciţiile fizice reprezintă o parte importantă a reabilitării cardiace, modificările în stilul de viaţă combinate cu exerciţiile pot fi mai importante decât exerciţiile singure pentru a menține inima sănătoasă. Aceste modificări în stilul de viaţă trebuie sa fie percepute ca un nou mod de viață mai sănătos care poate reduce suferinţele cardiace ulterioare.

1. Măsurarea tensiunii arteriale, frecvenţei cardiace

2. Încălzirea - pregătirea aparatului cardiovascular pentru efort cu exerciţii uşoare de respiraţie de 5-10min

3. Antrenamentul propriu-zis care se va efectua cu pauze (intensitatea efortului este dependent de vârstă, starea funcţională a aparatului cardiovascular, activitatea fizică anterioară a pacientului).

4. Revenire la starea de început a antrenamentului (aparatul cardiovascular revine treptat la starea de repaus) cu durată de 10-15min.